miercuri, 7 ianuarie 2009

Praf de stele

(Sau

Nu fi pasiv)

Nu te folosesc acum, doar ca am nevoie de tine. Pot sa fiu Otilia ta? Vreau sa te iubesc pueril, sa-mi macin maturizarea cu tine, sa te simt cum te chinui langa mine, iubindu-ma din toate moleculele, iar eu sa-mi am mereu varianta viabila. Vreau sa ma iubesti atat de mult, si intr-un asa hal barbar sa ma indragostesc de tine, incat sa-mi pierd uzul ratiunii si sa raman debusolata, zambind tamp in mijlocul unei acuarele. Vreau sa ma rascolesti atat de profund, incat sa nu mai stiu ce trebuie si nici macar ce culoare are lumina; sa ma faci sa simt soarele in mine chiar si cand bezna ma inconjoara. Vreau sa-mi incalzesti inima atat de mult incat sa uit ca nu imi mai simt mainile de frig; sa calc in pasii tai si sa ne plimbam o data la doua seri printre stele. Si as mai vrea sa mergem pe o plaja pustie, si sa ne facem un film atat de ciudat incat vera sa-mi zica "ai grija" si sa alergam pe marginea rolei incarcate de cadre de viata si tu sa te impiedici, iar eu sa rad si sa te sarut pe frunte. Pe aceeasi plaja pierduta, am fi doar noi si tantarii, si am sta tripati prosteste, unul in bratele altuia si am rade ca stam asa. Si eu as fuma, pentru ca nici atunci nu m-as fi lasat, si tu te-ai uita la mare. A, si episodul amuzant va fi dupa vro 5 minute, dupa ce magia ar disparea complet pentru ca amandoi avem panica de apa, si valurile de smoala ne-ar infricosa.

Schimbare de cadru

Joi: 12.22 a.m.

Sunt aceeasi eu, dar azi nu ma mai recunosti. Azi vreau sa ma consum si sa simt ce inseamna o relatie adevarata. O sa topai umpic(da alecs, umpic) de pe steaua mea si o sa incerc ceva nou. Totul e atat de ciudat incat ma sufoc si ma pierd si ma balbai. Vreau un cui; n-o sa se schimbe nimic.

Decor initial

Cine stie ce va fi? Probabil ca nu vom face parte din ploaia de stele din august; ar fi pacat sa ne irosim intr-un timp atat de absurd de scurt. Am prea multe asteptari de la plimbarea asta si nu permit sa nu se implineasca. Suntem prea pretiosi pentru a nu profita intr-un mod pur egoist de toata fericirea posibila.

Sfarsitul scenei

Azi nu va fi secs; nu mai are loc pe aceasta panza atat de incarcata de acrilice. Va fi doar iubire implinita prin simpla-i existenta; va fi iubire suficienta.